Busteni: Frici

FRICI sau despre puterea pe care o câștigăm prin verbalizarea lor, despre procesul intim interior prin care trecem mereu și mereu în lupta dintre ceea ce am moștenit și ceea ce suntem cu adevărat, despre vindecarea fricilor prin înfruntarea lor. 

Ți-e teamă de insecte? De abandon? Te sperie ideea de a purta tocuri sau a te da cu ruj? 

Iți amintești ce iți spunea bunica? Ce faci dacă te întâlnești pe stradă cu vecinul? 

Simți fiori pe șira spinării atunci când iți sună telefonul? Ți-ar plăcea un alt loc de munca? 

Toate vocile care-ți răsună în cap, le recunoști? 

Poți răspunde cu DA, poți răspunde cu NU, sau poți să nu răspunzi. 

Orice ai alege…noi știm deja care e cea mai mare frica a ta. 

„Relevanța piesei FRICI pentru societate este legată direct de dorința, nevoia și disponibilitatea oamenilor de a-și descoperi și vindeca emoțiile rămase neverbalizate pentru că ele sunt cele mai puternice.” – Ana Sorina Corneanu 

Vii sa vezi? Un spectacol răscolitor, terapeutic si cutremurător, despre fricile cu care te confrunți. 

Un spectacol care te va face sa iți ții respirația și să te întorci în  trecut. 

Accepți provocarea?

Distribuția: Ana Sorina Corneanu, Elisa Pîrvan, Mădălina Iagăr, Valeria Cristia, Varty Mihail

Regia: Amalia Iorgoiu 

Light Design: Constantin Simon 

Coregrafia: Alexandra Mihaela Dancs 

Un spectacol CrisACT Production, organizat de Centrul Cultural „Aurel Stroe” Bușteni 

Partener media: Daily Magazine 

Ana Sorina Corneanu - despre piesă

Relevanța piesei "Frici" pentru societate este legată direct de dorința, nevoia și disponibilitatea oamenilor de a-și descoperi și vindeca emoțiile rămase nevarbalizate, pentru ca ele sunt cele mai puternice. 

Piesa a fost scrisă în urma unei discuții la care am asistat - și care m-a făcut să realizez câte lucruri avem în comun, oricât de diferiți tindem să fim, câte frici comune avem, cât de vulnerabili suntem și ne place să fim… atunci când simțim că "nu suntem singuri și nici singurii". 

Scenele care scot la suprafață cauzele fricilor personajelor, sunt cele mai relevante în cunoașterea și definirea acestora, dar și vindecătoare, în procesul  "spectacol - terapeutic", în măsura în care oferă răspunsuri și lanseaza întrebari publicului - cu relevanță în direcția propriului demers terapeutic.

Oamenii au tendința să ascunda ce simt, își ascund vulnerabilitățile, ceea ce, cred eu, îi slabeste și mai mult.

E sănatos ca macar din când în când, să lași garda jos și să fii exact așa cum ești, cum simți, cu toate imperfecțiunile tale. Viața nu e despre perfecțiune, ci despre evoluție.